duminică, 8 octombrie 2017

Un preot din Iaşi îl sancţionează pe Mitropolitul Teofan al Moldovei pentru semnarea documentelor eretice din Creta



Părintele Lavrentie Carp de la Mănăstirea Sfinţii Trei Ierarhi a oprit pomenirea superiorului său ierarhic pentru că a semnat documentele controversate din Creta.
    Unul dintre opozanţii faţă de „Sinodul” tâlhăresc din Creta este şi ieromonahul Lavrentie Carp. Acesta a scris o scrisoare prin care îi aduce la cunoştinţă Mitropolitului Teofan al Moldovei decizia sa. Scrisoarea este argumentată din punct de vedere canonic. (A se vedea şi nota redacţiei de la sfârşit)
     Detalii se pot gasi în textul scrisorii care este publicată integral în cele ce urmează:


Înaltpreasfințite Părinte Mitropolit,

Poziția mea cu privire la Sinodul din Creta v-am făcut-o cunoscută de la început. Am avut încredere că doriți lămurirea situației și v-am expus obiecțiile mele teologice. Am trecut cu vederea atitudinea clară publică pe care o aveți de a susține necondiționat deciziile semnate și am încercat să vă arăt și eu personal unele aspecte greșite. Totuși constat că susțineți atât de ferm că nu există greșeli dogmatice, încât nici nu acceptați măcar exprimarea unei opinii contrare sau o dezbatere onestă. În această situație, de impunere în Biserică a unei dogme străine de ortodoxie „cu capul descoperit”, nu pot reacționa decât prin dezicere categorică, adică prin întreruperea pomenirii la slujbe.

Pentru a-mi face mai bine înțeleasă poziția, voi dezvolta în scrisoarea de față motivele care mă îndeamnă la această decizie.

Dorința mea este de a-mi păstra credința dreaptă și de a avea posibilitatea să mi-o exprim. Atâta vreme cât ați semnat unele hotărâri sinodale cu caracter dogmatic neortodox, ele devin normative și pentru mine. Pe lângă aceasta, nu aduceți argumente pertinente, prin glasul întregului Sinod al Bisericii noastre Ortodoxe Române (BOR) sau personal, în privința ortodoxiei deciziilor din Creta și nici nu lăsați posibilitatea unei dezbateri sincere pe această temă, pentru a fi lămurită. Drept dovadă, singurele articole publicate pe site-ul „Doxologia” și în general în mass-media oficială bisericească sunt doar cele pro-Sinod. În aceste condiții, mă văd nevoit să mă dezic de o astfel de manifestare a unei credințe greșite pentru a putea trăi și susține pe cea autentică a Bisericii.

Scopul meu este de a-mi exprima delimitarea față de asumarea tacită sau activă a ecumenismului în Biserică.

Concret, poziția Înaltpreasfinției Voastre pe tema Sinodului din Creta este publică și o consider greșită. Mi-aș fi dorit să aveți dreptate teologic și să răspundeți eventualelor critici sau măcar să permiteți expunerea tot publică a obiecțiilor pe acest subiect ca dovadă că păstoriți apostolește turma credincioșilor, nu prin îndoctrinare. Dar nici măcar în particular nu mi-ați răspuns mulțumitor la obiecțiile pe care vi le-am adus. Aceasta când am primit o audiență după 6 luni de așteptare. Iar astăzi, după mai bine de 3 luni de zile de când v-am printr-o scrisoare punctele pe care le consider greșite, nu ați binevoit să-mi mai acordați vreo explicație, cum mi-ați trinasmis dinainte prin Părintele Stareț, Arhim. Nichifor. Practic înțeleg că aveți aceeași poziție neschimbată, cea exprimată oficial în diferite ocazii, nefundamentată pe credința ortodoxă. Așadar, nu-mi mai rămâne vreo nădejde că ați avea de gând să revizuiți în vreun fel mărturisirea de credință pe care o dați.

În această situație, nu doar că mă pot prevala de canoanele 15 I-II și 31 apostolic, care permit și chiar recomandă întreruperea pomenirii, dar nici nu-mi rămâne altă opțiune. Ba chiar înțeleg că în toată țara este aceeași interdicție a vreunei critici la adresa Sinodului din Creta. Câtă vreme este vorba de o erezie încă necondamnată sinodal, aș fi folosit orice alt mijloc de împotrivire față de ea, dar nu mi-a mai rămas nici unul la îndemână.

Canoanele menționate prevăd posibilitatea întreruperii pomenirii a) înainte de o cercetare sinodală a episcopului care b) susține o erezie condamnată de Sfintele Sinoade sau de Sfinții Părinți c) în mod deschis și fără rezerve („cu capul descoperit”) d) cu scopul îngrădirii de erezie și izbăvirii Bisericii de erezie sau schisme. e) Aceasta nu este o atitudine schismatică, ci izbăvitoare de schismă și de întărire a unității Bisericii. Deci cel ce aplică aceste canoane nu iese în afara Bisericii, ci în afara unui mediu bisericesc dominat de erezie. Aceasta înseamnă că este vizat nu doar episcopul, ci și toți cei care au o cugetare la fel cu a lui. Trebuie făcută și precizarea că ruperea comuniunii cu episcopul nu presupune ruperea de Biserică pentru că Biserica îl investește pe episcop, nu episcopul instituie Biserica, deși el întrunește plinătatea harului preoțesc. Episcopul depinde de Biserică și ea îl poate revoca, nu Biserica depinde de episcop. Așadar:

a) Nu este necesar să aștept o condamnare sinodală a ecumenismului legiferat în Creta. Chiar și Cuviosul Paisie[1] Aghioritul a întrerupt pomenirea Patriarhului Atenagora, alături de aproape întreg Sfântul Munte, între anii 1969-1973 tot pe motivul unor declarații de natură ecumenistă.

b) În scrisoarea anterioară v-am prezentat pe larg, cu argumente de la Sfinții Părinți și din Sfânta Scriptură, greșelile dogmatice cuprinse mai ales în documentul 6. Reiau aici pe scurt doar câteva aspecte mai importante:

- aderarea la Consiliul Mondial al Bisericilor, for ce are la bază o concepție dogmatică neortodoxă și care este astfel validată;

- pe lângă renumitul paragraf 6, mai există o serie de afirmații în documentul legat de ecumenism, care induc o ecleziologie eretică, „teoria ramurilor”, sub diferite forme: unitatea pierdută a Bisericii, existența mai multor Biserici, recunoașterea unor elemente ecleziale în celelalte Confesiuni, Biserica văzută și nevăzută. Pe lângă numeroase (vreo 15) expresii teologice confuze, neclaritatea fiind și ea semnul unei învățături greșite, se remarcă existența a 5 teorii evident eretice. Amintesc aici teoria unității nedepline din paragraful 1, în care se afirmă că Biserica Ortodoxă, deși ea este cea una, sfântă, este pusă în slujba unei „unități creștine” la nivel dogmatic. În paragraful 18 se face referire la „unitatea Bisericii” „urmărită în cadrul CMB”, fiind vorba de Biserica nevăzută, care este „interconfesională”. Aceeași idee se regăsește în următorul paragraf (19), care menționează un principiu din cadrul CMB, de a „pune Bisericile într-o legătură vie” „cu privire la unitatea Bisericii”. Dacă se mai adaugă interpretarea eronată a unor pasaje scripturistice în ultimul paragraf și în al 8-lea, se întregește tabloul unei concepții neortodoxe despre Biserică;

- paragraful 22 legiferează o viziune episcopocentristă prin concentrarea deciziilor exclusiv, discreționar și represiv în mâinile ierarhilor;

- utilizarea unor concepte ce țin de teologia persoanei, îndeosebi în Enciclica Sinodului și în documentul despre Misiunea Bisericii Ortodoxe în lumea contemporană;

- prezența unei viziuni despre Împărtășanie care ține de „ecleziologia euharistică”;

- alterarea unor prescripții canonice mai vechi prin permiterea unor derogări fără temei de la post și a oficierii cununiilor mixte cu eterodocșii.

c) Cu toate că în particular nu acceptați teoriile ecumeniste, adeziunea neschimbată la cele semnate în Creta reprezintă adevărata mărturisire de credință pe care o dați „cu capul descoperit”. Așteptarea exprimată de Sinodul BOR de a fi convocat un alt Sinod, ce va clarifica confuziile din documentele cretane, nu este una de natură să scuze eventualele greșeli dogmatice, ci prin aceasta se auto-condamnă. Nu a mai existat și nu poate exista o astfel de situație, ca un Sinod tâlhăresc să fie trecut cu vederea. Ba chiar refuzul ierarhilor de a oferi explicații pe marginea textelor pentru că aceasta ar fi doar de competența unui alt Sinod cu adevărat Panortodox sporește confuzia în materie de credință. Ca și cum nu-și cunosc credința, este secretă sau aceasta mai necesită clarificări.

d) Prin acest gest nu intenționez să mă despart de Biserică sau să produc în sânul ei schisme, ci dimpotrivă, să rămân fidel Bisericii și să atrag atenția asupra devierilor eretice care se împământenesc periculos de tare, chiar prin decizii sinodale.

e) Întreruperea pomenirii în condițiile date nu constituie schismă și, deci, nu poate fi sancționată ca atare. Chiar canonul 15 I-II prevede că cel ce-l aplică „nu este supus certărilor canonice”, adică, dacă se întâmplă să fie sancționat, nu cade sub incidența acestor sancțiuni. Lucrul acesta este întărit de canonul 3 al Sinodului III Ecumenic, care prevedea readucerea la locurile lor pe cei caterisiți pe nedrept pentru opoziția lor față de erezii. Mai mult, în cazul în care veți renunța public la a mai susține deciziile luate la Sinodul din Creta înainte de vreo condamnare sinodală, sunt gata să reiau comuniunea deplină.

Menționez totodată că în istoria Bisericii practica întreruperii pomenirii nu este una nouă, ci apostolică. Comuniunea de credință era observată pe criterii mult mai riguroase, chiar la nivelul trăirii, pe când astăzi s-a ajuns să fie considerată ca fiind o formalitate, deși de multe ori clericii nici măcar nu-și cunosc bine credința, darmite să o și manifeste în viața și slujirea lor. Canonul apostolic 8 dă mărturie de faptul că refuzul unui cleric de a se împărtăși la Liturghia săvârșită de altul poate fi semn de nerecunoaștere a slujbei săvârșită de acela, lucru ce putea produce tulburare. Există, de asemenea, în istoria Bisericii numeroase relatări despre Sfinți Părinți care au întrerupt comuniunea cu ierarhul lor. Dintre ei sunt: Sf. Vasile cel Mare (cf. Epistola 51), Sf. Maxim Mărturisitorul, Sf. Grigorie Palama, Sf. Marcu Eugenicul și Sf. Paisie Aghioritul. Cum, de altfel există cazuri de episcopi care și-au retras semnătura de la Sinoade care s-au dovedit a fi tâlhărești, de exemplu tatăl Sf. Grigorie Teologul, Grigorie cel Bătrân.

Închei această scrisoare menționând atitudinea cerută de Însuși Mântuitorul față de eretici și învățătorii mincinoși. El cerea vigilență: „Feriți-vă de aluatul fariseilor și al saducheilor” (Mt. 16:6), „feriți-vă de proorocii mincinoși” (Mt. 7:15), „vedeți să nu vă amăgească cineva, … căci se vor ridica hristoși mincinoși și prooroci mincinoși” (Mt.24:4,24). Biserica dintotdeauna și-a păzit unitatea prin condamnarea acestora și a învățăturilor lor, nu urmărind unitatea cu ei. Dialogul și deschiderea Ortodoxiei față de cei din afara ei este o necesitate, dar trebuie făcut cu prudență, de reprezentanți capabili, pe baze temeinice și sincere, în acord cu tradiția canonică și patristică. Pentru că Biserica nu este o simplă instituție, iar credincioșii nu formează un corp social prin coeziunea întreolaltă, ci formează Trupul lui Hristos prin credința în El. Ceea ce ne unește trebuie să fie înrudirea noastră cu Domnul prin credința curată, nu supunerea omenească față de ierarhie. Episcopul trebuie să fie garantul acestei credințe pentru a păstra unitatea Bisericii în jurul lui Hristos, nu în jurul său prin idealuri umane de pace și liniște. Toleranța și corectitudinea politică se pot transforma și chiar devin apostazie dacă sunt aplicate în mediul bisericesc.



   Data,                                                     Cu smerenie,
08 august 2017                                                Ierom. Lavrentie Carp


Nota redacţiei:
Această scrisoare a mai fost publicată pe alte site/blog-uri. O publicăm şi noi pentru că informaţiile cuprinse în text arată poziţia mărturisitoare a ieromonahului Lavrentie. Deoarece o parte dintre nepomenitori au oprit comuniunea cu întrega eparhie, nu doar cu persoana episcopului eretic, căzând astfel în schismă, avem unele rezerve în ceea ce priveşte felul în care părintele Lavrentie pune în aplicare canonul 15 de la Sinodul I-II. Noi sperăm că nu a rupt comuniunea cu întreaga Biserică, ci doar cu ierarhul eretic. Din acest motiv, îi cerem public să ne ofere pozitia sa faţă de oprirea comuniunii cu restul clericilor din eparhia din care face parte.

Scrisoarea a fost preluată de pe psaltirea.ro:



[1] Menţionăm că Sf. Paisie a reluat pomenirea, datorită unor clerici care aveau tendinţe schismatice. Prin gestul său, cuviosul Paisie a arătat că se dezice de nepomenitorii extremişti din acea perioadă care se foloseau de imaginea şi popularitatea sfântului Paisie pentru a-şi argumenta unele poziţii extreme necanonice. (nota redacţiei)

10 comentarii:

  1. După cum se vede în linkul sursă (psaltirea.ro), în Precizările preliminare am clarificat problema comuniunii cu preoții care pomenesc ierarhii care au semnat în Creta. E o discuție aprinsă pe această temă. Am în vedere faptul că la Sinodul III Ecumenic au fost recunoscute hirotoniile lui Nestorie până la condamnarea sa, implicit validitatea preoției care l-au pomenit până atunci. Desigur că există mai multe mărturii credibile și o explicație foarte coerentă, care se va limpezi cu timpul.
    După cum menționează canonul 15, este foarte important să fie precizată erezia condamnată de Sfinții Părinți, de care este se fac vinovați sinodalii din Creta. Apoi trebuie arătat că episcopii stăruie cu capul descoperit în cele semnate, iar abia după aceea luată o atitudine, care să fie spre îndreptarea Bisericii și folosul duhovnicesc.

    Cât privește nota referitoare la Cuviosul Paisie, cred că este imprecisă. El a pomenit pe următorului Patriarh, Dimitrie, și nu a fost de acord să întrerupă pomenirea lui când acela a participat la Roma la o misă cu papa, fără să se împărtășească. Detalii pot fi găsite în nota 9 a primei Scrisori din vol. „Epistole și alte texte”.
    Ierom. Lavrentie

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Sfântul Vasile cel Mare către preoții mărturisitori prigoniți și către mirenii ce îi urmează. Despre tainele ereticilor necondamnați sinodal
      http://www.glasulstramosesc.ro/blog/sfantul_vasile_cel_mare_catre_preotii_marturisitori_prigoniti_si_catre_mirenii_ce_ii_urmeaza_despre_tainele_ereticilor_necondamnati_sinodal/2017-10-08-519

      Ștergere
    2. Nicolae Alionescu10 octombrie 2017, 11:12

      Articolul cu Sf. Vasile cel Mare este scos din context si indeamna la schisma.
      "Glasul stramosesc" e un fel de SACCSIV, dar mai cizelat.
      Sfantul Vasile in acea epistola sa referit la episcopul Fronton care a fost instalat cu sila in mod necanonic. In cazul acesta este justificata reactia celor care s-au lepadat de el. Deja era dat un canon in prinvinta instalarii necanonice.
      Justificarile celor care cauta cu orice pret sa se rupa de Biserica se bazeaza pe afirmatii ale unor Sfinti Parinti pe care le interpreteaza dupa bunul lor plac.
      Important este sa ajunga in schisma cu orice pret.
      Ma bucur ca pr Lavrentie nu intra in gasca lor.

      Ștergere
  2. Țiganul eretic satanist Teofan nu va ține cont de această vrednică mărturisire a ieromonahului Lavrentie Carp, ci va face în continuare jocul evreilor sataniști și a ereticului satanist Daniel. Să nu fie! Vom trăi și vom vedea. Ticălosul de Daniel este sluga supusă a evreilor celor ucigași de Hristos. Blestamați să fie!

    RăspundețiȘtergere
  3. IPS Teofan nu este tigan, doar eretic.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Ioana draga,te rog sa iti pui mana dreapta in dreptul inimii si sa te intrebi, ce am zis de ava sfant, mai merit Doamne sa traiesc macar o clipa pe pamant!!!!!!Invata domnita draga sa crezi, sa iubesti si sa te jertfesti pentru cei din jurul tau. Albina cauta mierea iar musca rahatul, te rog sa incerci sa fii o albina!!!!

      Ștergere
    2. Draga Lucian, esti matur in gandire, incearca sa joci cinstit, nu te lasa influentat de gandiri patimase si influentabil de oameni fara de constiinta, acest articol este fals 100% cunosc persoana in cauza de la Sfintii Trei Ierarhi si nu a scris niciodata asemenea lucru, ci s-au folosit alte persoane de numele sfintiei sale, blestemul sa nu-l mai dai niciodata, pentru ca se intoarce impotriva celui care l-a dat si a familiei lui. Arata ca esti un om cu constiinta curata si mergi si vorbeste cu persoanele in cauza sa te convingi!!!!!!Nu uita ca Dumnezeu te iubeste, chiar daca tu ii denigrezi pe slujitorii lui!!!!!JUDECATA ESTE A LUI DUMNEZEU!!!!!

      Ștergere
    3. Pentru Anonimul din 10 oct ora 19.11
      Dar ce sa faca albina daca vine soarecele sa-i manance mierea? Sa faca pe "inteleptul" si sa lase sa i se fure mierea din stup?
      Ioana are perfecta dreptate. Mizeria trebuie semnalata pentru a o curata, nicidecum ascunsa asa cum doreste anonimul dubios de mai sus.

      Ștergere
    4. @Anonim 19:20
      Si mai sunt la Trei Ierarhi? Sau la cine va refereati?
      Ierom. Lavrentie

      Ștergere
    5. Georgeta Laurean12 octombrie 2017, 22:42

      Daca sunteti pr Lavrentie cel care ati scris comentariul de mai sus, poate ca stiti ca inainte de a fi dat afara din manastire ati fost la manastirea Sfintii Trei ierarhi. Sau ati uitat?

      Daca nu sunteti pr Lavrentie autorul comentariului, nu inteleg de ce va semnati in numele altuia?!...

      Ștergere

Decizia de publicare a opiniilor dvs. ne aparţine în întregime. Responsabilitatea juridică pentru conţinutul comentariilor dvs. va revine în exclusivitate. In cazul in care contin expresii necuviincioase sau calomnii suntem nevoiti sa-l anulam. Va multumim pentru intelegere.